Petre Zele - LA MULTI ANI !!!

   Azi, 13.06.2011, ceterasul si interpretul de muzica populara Petre Zele isi serbeaza ziua de nastere.  La ceas  aniversar  familia  si prietenii ii doresc multa sanatate si multe impliniri, ganduri frumoase insotite  de traditionalul LA MULTI ANI !!!

Ioan Chioreanu OAS

Nascut la 16 ianuarie 1922 in satul Prilog, com. Orasu Nou, jud. Satu Mare.

  Invata sa cante la cetera de la o varsta frageda, preia arta de „ a zice ”  la cetera de la batranul sau consatean, Ioan Beret.

  A cantat cu cetera la nuntile traditionale osenesti, la danturi, botezuri, la lautul torturilor inca de la sapte ani, apoi si-a facut studiile pana la obtinerea titlului de doctor in stiinte agricole. A scris si a publicat o multime de carti ( poezie, teatru, istorie, etnografie, studii stiintifice si lucrari filosofice ), dar dragostea sa de cetera nu s-a stins niciodata, iar acum, la cei 89 de ani, manuieste arcusul la fel ca in tinerete.

Despre pictorul Vasile Pop-Negresteanu

Nascut in 28.12.1955 ,  Negresti-Oas, judetul Satu Mare. Studii: Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" Bucuresti, sectia de arta monumentala si restaurare, 1980; profesori: Vasile Celmare si Nicolae Groza. Lucrari in colectii particulare: Argentina, Anglia, Belgia, Canada, Cipru, Elvetia, Franta, Germania, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Olanda, Romania, Rusia, Suedia, Spania, S.U.A., Tunisia, Turcia. Calatorii de studii si documentare: 1996-Madrid (Spania); 1998-Tunisia si Grecia; 1999-Germania, Franta, Belgia, Olanda si Cipru; 2000- Antalya (Turcia), Spania si Portugalia; 2002-Turcia; 2002-Roma, Torino. Activitatea profesionala include un numar foarte mare de expozitii personale si de grup in tara si manifestari internationale. Astfel precizam cateva repere: 1979 - Nyreghaza, Ungaria-expozitie organizata de filiala UAP Satu Mare; 1980 - Expozitie itineranta "Romania saluta Europa", in Belgia, la Bruxelles (Institutul International de Studiu al Limbajului Plastic, Gradina Botanica-Centrul Cultural al Comunitatii Francaze) si in Franta la Paris (Biblioteca Romana ); 1990 - Expozitie Internationala de miniatura-Ottawa-Canada; 1991 - Expozitia internationala de arta plastica-Nice-Franta; 1992 - Prima bienala de arta plastica contemporana a tarilor francofone - San Senart, Franta; 1992 - Expozitie personala itineranta in Italia (Torino, Savigliano, Varese, Laveno Mombello, Santia) in colaborare cu Corul "Te Deum Musicum" al Universitatii "Titu Maiorescu"; 1993 - Variatiuni Mozart"-Fabriano, Italia; 1996 - Participa cu lucrari de pictura la "Semana de la Solidaridad por Madrid del Mondo"-Madrid si la "Feeria de Las Americas"-Madrid: 2000 - Galeria de Arta "II Collezionista" Roma-Premio ROMA; 2001 - Galeria de Arta "II Collezionista" Roma-Premio ROMA; 2002 - Expozitie internationala de portrete-Germania; 2002 - Expozitie de arta romaneasca - Biblioteca Nationala-Oslo, Norvegia; 2002 - La Telaccia D'oro 2002-Expozitie Internationala de arta-Torino, Italia; 2002 - Premio Espoarte 2002, Savona, Italia. 2002 - Salon Acuarele- Galeriile de arta - Casa Armatei, Bucuresti 2002 - Simpozionul de Arta Moderna Carei, Muzeul de Arta 2002 -�Luminile toamnei - World Trade Center, Bucuresti 2002 - Salonul Artelor - Alternative - Bucuresti, Sala Dalles Lucrari de arta monumentala 1979 - Complexul viticol Stefanesti-Arges (in colaborare cu D. Gogu, tempera cu ou pe zid); 1980 - Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" - Bucuresti(lucrare de diploma in colaborare cu Gheorghita si Gregorian Rusu si Dan Gogu, tempera cu ou pe lemn 1982 - 1989 - lucrari de restaurare, pictura si pictura monumental- decorativa la Palatul Cotroceni si�la Casa Poporului din Bucuresti; 1989-Muzeul Manastirii Brancoveni - "Sacrificiul Brancovenilor",fresca (400/1200cm); 1997 - "Cina cea de taina",ulei, Capela�Spitalului din Negresti-Oas; 2001 - "Incoronarea fecioarei Maria in prezenta apostolilor",ulei pe panza,640/300cm, biserica Greco - catolica "Sfanta Maria", Baia- Mare, Romania Premii 1983-Laureat al Festivalului National "Cantarea Romaniei", 1984-Premiul Intai la Expozitia Nationala de Arte Plastice pentru tineret; 1985-Premiul Intai al Uniunii Artistilor Plastici pentru arta monumentala; 1987-Premiul Intai la Expozitia republicana- Festivalul National "Cantarea Romaniei"; 1987-Premiul Intai la Expozitia Nationala de arte plastice; 1994-Premiul Intai- Ex Libris "Jose Marti"la Casa Americii Latine, Bucuresti; 1999-Premiul "Corneliu Baba" pentru�pictura la Concursul National de Arta Contemporana "Nicolae�Tonitza"- Barlad; 2000-Premiul "Artistul anului 2000"� acordat de Galeria "II ollezionista" -Roma, Italia; 2002- "La Tellacia d'oro",Premiul V, Expozitie Internationala de Arta, Torino, Italia. Informatiile prezentate sunt selectate din cataloage ale Uniunii Artistilor Plastici si expozitiilor nationale de arta, Enciclopedia Artistilor romani contemporani, vol.I, editura Arc 2000 si reviste din tara si strainatate (1996/"The New Artist" Nr.3-BB International Fine Arts Gmbh, International Management for Artists, Zurich-Caslano/Lugano-London; 1999/" World of Art"-International Art Magazine (Contemporary Art Lexicon) etc. sursa: artline

Țara Oașului -- Între tradiție si inovatie

Ioniţă G. Andron

n. 20 aprilie 1917, Racşa – m. 23 aprilie 1989, Negreşti Oaş

Fotografiile domniei sale au facut istorie................................

Fotografii vechi din Țara Oașului:

Tânără pereche din Moişeni  ( Moişeni - august 1937)

Târg de ţară la Negreşti  (Negreşti - iulie 1936)

Şir de pelerini la Rusalii, venind  pe Uliţa Lungă

Sfinţirea păştilor - Racşa - aprilie 1940

“Lăutul torturilor” (spălatul ţesăturilor) pe Valea Satului

Bătrână pe prispa casei - Moişeni - august 1939

Copii mâncând flori de salcâm - Racşa - primăvara lui 1942

Prohodul lui Petrea Certezanului   Racşa - aprilie 1938

Prohodul lui Petrea Certezanului  Racşa - aprilie 1938

Veronica Craciun Perse - in memoriam

Interpretul Nicolae Sabau

Cantecul popular a innobilat si-a creat regi si regine fara palate sau curti domnesti.

La vreme de bucurie si fericire, Veronica Craciun Perse s-a bucurat de fiecare clipa ce i-a fost daruita pentru a o trai. Atunci, a dat tuturor, din bucuria si fericirea ei - le-a daruit altora. Fiind foarte prietenoasa, si-a gasit extrem de repede, si aici, in Baia Mare, in Maramures, prieteni. Numarul prietenilor pe care i-a avut, este de ordinul sutelor de mii. E adevarat, pe unii si i-a facut datorita cantecului bihorean, adus ca zestre, intr-un sertaras de la inima.

Onisor Pop - interpret din Tara Lapusului

Cantecul popular este cartea de capatai a oricarui trecator prin aceste meleaguri incarcate de frumusete si istorie.

Veronica Craciun Perse - mereu a raspuns cu sinceritate si cu modestie, dar si cu mandrie, o mandrie, tipic satului, sau taranului autentic, pentru ca, Veronica, stia, ca mandria este un pacat. Ea nu a fost mandra, pentru a pacatui. A fost mandra, pentru ca asa i-au ursit in zi de nastere, Ursitoarele, cele trei".

Silvia TAMASAN - interpret din Salaj

Cantecul popular si cararile lui, mereu cercetate de omul pribeag, are mireasma florilor.

Pentru cantec, si prin cantec, Veronica Craciun Persse - s-a daruit, si ni s-a daruit noua, publicului.

Pentru cantec, si prin cantec, Veronica Craciun Perse - a reusit sa traiasca. A dus o viata plina de demnitate si in adevaratele ei virtuti. Nu s-a lasat prada viciilor, desi pe cararile vietii multe i-au iesit in cale.

Rafila Barbos - Tara Chioarului

Cantecul popular este cel care te duce si te aduce pe meleagul natal, pe ulita satului incarcata cu dor.

Veronica Craciun Perse - este un nume scris, si inscris, in cartea de aur a cantecului popular romanesc.

Veronica Craciun Perse - este un nume scris si inscris in cartea de aur a istoriei si folclorului, pentru felul cum l-a slujit.

Veronica Craciun Perse - inseamna cinste, modestie, respect, prietenie, dragoste, noblete, alinare.

Maria TRIPON - Tara Oasului

Cantecul popular nu cere niciodata fala, dar iti da acest sentiment, ca sa poti trecere prin labirintul vietii mereu cu fruntea sus.

Veronica, drag prieten, cu cinste te-am inconjurat si noi, in acest inceput de Faurar, geros, desi, tu, intotdeauna ne ocroteai cu caldura. Casa ta, a voastra - a ta si-a lui Vasile - n-a fost niciodata rece. Dar, oare, ce va fi de acum inainte? Ramai, Veronica, aici, acasa, pentru a ne da caldura din caldura sufletului tau, cum numai tu stiai sa faci. Du-te, Veronica, pana la cer, si roaga-L pe Judecator, sa te mai lase sa fii pamanteana, sa mai ramai cu familia, cu copiii, macar pana-i casatoresti.

Marioara POP - Tara Lapusului

Cantecul popular te duce in vatra satului fara prea multa greutate, el alegand calea cea mai scurta si bine-placuta.

Veronica Craciun Perse - a ramas verticala pentru ca in spatele ei erau copiii, sotul, familia si neamul, dar si cantecul.

In fata raului si-a vorbelor desarte si fara niciun rost, a ramas precum stanca in fata puternicului val, pentru ca avea copiii si cantecul, care-i erau viata, binecuvantare si dar trimis de catre Dumnezeu.

Sonia Codoreanu - actor, o voce superba

Cantecul popular este cartea de capatai a oricarui trecator prin aceste meleaguri incarcate de frumusete si istorie.

Veronica Craciun Perse - a fost demn exemplu de rabdare si suferinta nespusa, dar traita.

Plecata din sat, dupa casatorie, a dus dorul Tarii Bihorului, si al satului Petreasa, din care cu mandrie se trage. Iat-o, azi, reintoarsa, aici, unde s-a nascut, pentru ca aici, in acest sat, pe care la iubit pana la lacrimi, sa-i fie pus trupul in tarana.

Veronica Craciun Perse - nu putea sta departe de cei dragi.

Viorica Haiduc BOTE - Notig, Salaj

Veronica Craciun Perse - aici, in Baia Mare, si-a alinat toata durerea si amarul, dar si dorul de casa, prin cantec.

Cantecul i-a fost alinare la vreme de suferinta.

Cantecul i-a fost leac la vreme de boala si dor de tot ce inseamna drag.

Veronica Craciun Perse - apartine cantecului, de aceia l-a purtat mereu in camaruta inimii si la cinstit mereu, uneori chiar si cu lacrimi.

Vasile Pop - interpret din Tara Chioarului

Cantecul popular - stinge focul inimii si racoreste cararile dragostei.

Veronica Craciun Perse - a stiut sa traiasca alaturi de cantecul popular si sa fie mereu cu fruntea sus. Veronica Craciun Perse - a stiut sa razbeasca prin labirintul vietii fara a apleca privirea si fara a avea remuscari. Pareri de rau, au incercat-o, doar atunci cand, a venit, impreuna cu familia, parasindu-si satul, pentru un trai mai bun si mai tihnit, la Baia Mare, dar nu stia ce o asteapta, aici, in Maramures.

Vasile Boiciuc Rogneanu - interpret de muzica populara si ucraineana din Maramuresul istoric, de pe Valea Ronisoarei

Cantecul popular - este vindecare la vreme de boala trupeasca.

Se zice, ca dragostea le invinge pe toate. Veronica Craciun Perse - a fost mereu o invingatoare. A invins prin dragoste si prin cantec. Veronicai, acest cantec popular, i-a fost alinare!

Meritul Veronicai Craciun Perse, este si va ramane tiparit, si intiparit, in sufletul multor admiratori si iubitori de folclor si de cantec popular autentic.

Si-a trait tineretea cum a stiut dumneaiei mai bine, cu bucurii sau necazuri - a urcat si-a coborat, cand si cum a fost nevoita.

Malvina Madar IEDERAN - interpret Tara Codrului

Cantecul popular este cel care alina durerea sufletului si dorul de cei dragi, si de aproape, si de departe.

Veronica Craciun Perse - nu s-a plans, niciodata, de prea mult greu. N-a spus nimanui necazul si nici supararea ce-o avea in suflet!

Si-a dus crucea asa cum i-a fost scris - cu cele bune si cu cele rele, caci OM este si ea. La vreme de necaz si suparare a stiut sa planga si sa-si elibereze sufletul, fara ca sa o vada cineva. A vazut-o doar Dumnezeu, si-a ocrotit-o!

Andrei Barbos - Chioar

Prin cantec popular vei gasi alinare si intelegere daca sufletu-ti este prins de neodihna si neintelegere.

Acolo iti sunt amintirile, ba chiar si tineretea, acolo este neamul si semintia din care, cu cinste si respect, te tragi, acolo este scena, pe care ai urcat pentru prima data, pentru a-ti dovedi talentul si dragostea ce o porti cantecului popular, cerand ajutor si putere lui Dumnezeu.

Aici, sunt cantecele Veronicai Craciun Perse, dar si rugaciunea inaltata catre cer si Dumnezeu, pentru a fi, si ea, si toti cei dragi ei, ocrotiti si aparati.

Ghita Blidar - Codru

Prin cantec popular vei gasi alinare si intelegere daca sufletu-ti este prins de neodihna si neintelegere.

Te-ai intors, in Petreasa - satul pentru care, si pe care, l-ai plans, dar nu l-ai uitat niciodata. Dorinta ti-a fost indeplinita, dar la noi de ce nu te-ai gandit? De ce ne-ai lasat doar cu lacrima si cu dorul de tine?

Viorica Costenar - Tara Lapusului

In credinta populara s-a impamantenit o sintagma, cum ca: ,,Nu e bine sa traiesti degeaba pe fata pamantului!", adica, sa nu faci numai ,,umbra pamantului!". Nu sunt eu in masura sa judec sau sa condamn viata nimanui, fie-mi el prieten, ori dusman, dar, despre, TRECEREA doamnei VERONICA CRACIUN PERSE, prin aceasta lume, prin aceasta viata, permiteti-mi sa fac onorabila rostire, caci, nu a trecut degeaba prin lumea asta si nici n-a stat sa faca umbra pamantului.

Centru de Resurse Regionale pentru Căminele Culturale, lansat la Negreşti Oaş

Sala de festivităţi a Primăriei Negreşti Oaş a găzduit ieri lansarea Centrului de Resurse Regionale pentru Căminele Culturale-Regiunea Nord Vest, coordonatorul acestuia fiind profesorul Natalia Lazăr, director al Casei Orăşeneşti din Negreşti Oaş. Evenimentul a debutat de la ora 12.00 cu momente oficiale în cadrul căruia s-au ţinut discursuri, după care a urmat prezentarea proiectului şi un moment folcloric prezentat de Ansamblul Sânzienele şi interpreta Maria Tripon. După-masă, de la ora 16.00, cei prezenţi au luat parte la o şezătoare organizată acasă la Floarea Finta.

La eveniment au participat, în prezidiu, Luminiţa Crişan, reprezentant al Ministerului Culturii, reprezentantul Centrului de Asistenţă Rurală din Timişoara, Alina Berneker, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, primarul oraşului Negreşti Oaş, Nicolae Bura, directorul Direcţiei de Cultură Satu Mare, George Vulturescu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Satu Mare, Felician Pop şi, nu în ultimul rând, directorul Casei Orăşeneşti din Negreşti Oaş, Natalia Lazăr. În sală s-au aflat peste 100 de persoane, printre care oameni de cultură, directori de instituţii de învăţământ, consilieri locali din Consiliul Local Negreşti Oaş, liderul Uniunii Regionale “Dacia” din Transcarpathia, Ioan Botoş, directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Liviu Marta, şi directorul Şcolii de Arte Satu Mare, Mircea Deac. În cuvântul adresat participanţilor, primarul Negreştiului, Nicolae Bura, a apreciat activitatea culturală întreprinsă de Casa Orăşenească din Negreşti Oaş sub coordonarea Nataliei Lazăr mai ales din perspectiva de a muta evenimentele culturale în gospodăriile oamenilor, dat fiind faptul că în prezent oraşul Negreşti Oaş nu are o casă de cultură sau un cămin cultural. Totodată, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, a subliniat importanţa generării evenimentelor din evenimente, arătând că instituţia pe care o reprezintă a mai acordat credit pentru un nou proiect intitulat Luminatorii satelor, un proiect despre oamenii care dau sfaturi şi sunt suflul aşezărilor rurale, proiect de care se vor ocupa cei de la CJCPCT Satu Mare. În final, vicepreşedintele CJ Satu Mare, Adrian Ştef, s-a arătat deschis pentru a co-finanţa proiectul construirii unei Case de Cultură în oraşul Negreşti Oaş. Reprezentantul Ministerului Culturii, Luminiţa Crişan, a prezentat preocupările acesteia în cadrul unui proiect ce privea construirea unor cămine culturale şi a apreciat-o pe Natalia Lazăr ca fiind cea mai bună dintre coordonatorii de centre. “Ministerul Culturii a gestionat doar prima parte a proiectului, în speţă etapa de finalizare a unor clădiri deja construite, în program fiind 79 de astfel de clădiri din care trei în judeţul dumnevoastră. De partea a doua a proiectului, adică iniţierea unor proiecte noi pentru construcţia de case de cultură, aşa cum este şi cazul localităţii dumneavoastră, se ocupă acum Ministerul Dezvoltării. Centrul de Asistenţă Rurală a trimis peste 1.000 de chestionare din care au răspuns 120 şi au participat 116 persoane care au învăţat să scrie proiecte culturale. Cu subiectivism trebuie să afirm că din cei şapte care au rămas cea mai bună este Natalia Lazăr, coordonatorul Centrului de Nord Vest”, a spus reprezentantul Ministerului Culturii, Luminiţa Crişan. Mai apoi, după ce au luat cuvântul personalităţile aflate în prezidiu, reprezentantul Centrului de Asistenţă Rurală din Timişoara, Alina Berneker, a prezentat proiectul în cadrul căruia a fost format şi directorul Casei Orăşeneşti din Negreşti Oaş, Natalia Lazăr. La finalul momentului oficial cei prezenţi s-au putut bucura de momente folclorice cu Ansamblul Sânzienele, coordonat de interpreta de muzică populară Maria Tripon, urmată de o degustare de pălincă şi boace, respectiv cozonac. După-masă, de la ora 16.00, toţi cei prezenţi au fost invitaţi să vadă ce înseamnă o şezătoare oşenească, realizată acasă la negreşteanca Floare Fintea, acolo unde au participat cei de la Ansamblul Folcloric Oaşul instruiţi de Maria Tripon.
Lorena Georgi

dna Natalia Lazar este directorul regiunii culturale de dezvoltare Nord-Vest

Centrul de Asistenta Rurala in parteneriat cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Institutul Intercultural Timisoara si NIKU – The Norwegian Institute for Cultural Heritage, implementeaza in perioada aprilie 2009 – aprilie 2011 proiectul “Caminul Cultural – Actor principal al promovarii patrimoniului cultural local in vederea dezvoltarii comunitare”, finantat de Guvernele Islandei, principatului Liechtenstein si Norvegiei prin mecanismul Financiar al Spatiului Economic European.
Obiectivul general al proiectului este de a creste eficienta si calitatea serviciilor publice prestate de caminele culturale, fapt care duce la comunitati rurale romanesti vii si puternice, prin promovarea patrimoniului local ca sursa-cheie pentru cultura, pentru dezvoltarea turismului si a spiritului antreprenorial cultural.
La incheierea celor doua module de formare, la Plopeni, judetul Prahova, a avut loc validarea si certificarea cursului de managament de proiect precum si evaluarea finala a programului de formare. Tot atunci s-a stabilit infiintarea a sapte centre de resurse regionale pentru caminele culturale, corespunzatoare regiunilor de dezvoltare ale Romaniei. Aceste regiuni sunt:

• Regiunea Nord Vest: pentru aceasta regiune a fost desemnata ca director (functia nu este retribuita) dna. Natalia Lazar-Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare.

• Regiunea Nord Est: dna. Cristina Cosma-Targu Neamt, judeţul Neamţ
•Regiunea Sud Est: dna. Daniela Vulpe-Hârşova, judetul Constanţa
•Regiunea Sud: dl. Ion Ghiorghe-Plo­peni, judeţul Prahova
•Regiunea Sud Vest: dl. Constantin Iovan-Horezu, judeţul Vâlcea
•Regiunea Vest: dna. Mihaela Popovici-Faget, judeţul Timiş
•Regiunea Centru: dna. Flo­ren­tina Călugar- Saschiz, judetul Mureş


Cele sapte centre de resurse regionale vor beneficia de echipamente gratuite< computer si imprimanta, iar coordonatorii vor participa la o vizita de studiu de sapte zile in Norvegia, in perioada februarie -martie 2011, pentru un schimb de experienta intre promotorii culturali romani si norvegieni.
Proiectul se va incheia printr-un Forum National care va avea loc la sfarsitul lunii martie 2011, la Bucuresti.

Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna NEGRESTI OAS ed. XII

A treia zi de Crăciun este consacrată – de mai mulţi ani încoace – desfăşurării Festivalului de Datini şi Obiceiuri din Negreşti Oaş. Anul acesta, sute de artişti din mai multe judeţe s-au reunit din nou pentru a da viaţă acestui eveniment prin care se valorifică elementele de continuitate ale culturii tradiţionale din zona de nord-vest a României. Manifestarea cultural-artistică de astaăzi a fost organizată de Primăria şi Consiliul Local Negreşti Oaş, Casa Orăşenească de Cultură Negreşti Oaş, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare.

Ioan Mircea Paşcu, în vizită prin Ţara Oaşului

Cel mai de seamă oaspete de la Festivalul de Datini şi Obiceiuri din anul acesta a fost europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu , care a părut vizibil impresionat de copiii care, deşi au stat în frig, s-au descurcat de minune. Mari iubitori ai tradiţiei s-au arătat a fi şi oficialităţile prezente la Festival: directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare,poetul Felician Pop, vicepreşedintele Consiliului Judeţean- Adrian Ştef, conferenţiar univeristar Delia Suiogan, reprezentantul comunităţilor româneşti din dreapta Tisei, Ioan Botoş şi deputatul Gheorghe Ciocan.
În timp ce autorităţile au continuat să-şi facă apariţia pe rând, au sosit şi colindătorii – participanţii la Festivalul-Concurs de Datini şi Obiceiuri . Acestia au colindat în tot oraşul, de la Biserica Parohială până în faţa Catedralei – locul unde apoi s-a desfăşurat evenimentul propriu-zis.

Spectacolul a debutat cu urările de bun venit ale directorului Casei de Cultură din Negreşti Oaş, Natalia Lazăr. După formalităţile de început, primarul oraşului, Nicolae Bura a afirmat că se bucură că mai sunt oameni care ” n-au renunţat la asigurarea dăinuirii portului popular”. Spre finalul discursului, el a formulat o invitaţie la un pahar de vin fiert sau ceai, pentru toţi cei prezenţi.
Natalia Lazăr a ţinut să aducă aminte de două apariţii editoriale despre Ţara Oaşului, aparţinând Anei Cicio.

”Slobodu-i a veseli?”  -   Da!

”Mare neauă o picat” a fost prima colindă de la Festivalul de Datini şi Obiceiuri, interpretată de copiii membri ai Ansamblul Oaşul. Vă spunem că nici nu era cu putinţă să fie alta colinda, având în vedere că a nins  continuu, mai mult sau mai puţin abundent, pe toată desfăşurarea manifestării.

Îmbrăcaţi în costume populare şi deja simţând căldura colindelor de odinioară, artiştii au făcut spectatorii să colinde alături de ei. Ansamblurile “Oaşul” şi “Sânzâienele” au fost gazdele evenimentului din acest sfârşit de an. Alături de aceştia au participat şi Ansamblul Măgura, coordonat de Maria Petca Poptean . Cei mai micuţi interpreţi au fost copiii de la Grădiniţa cu nr.7, ajutaţi de doamna educatoare Rodica Dănuţ.
Colindătorii din Racşa, coordonaţi de preotul paroh Gavril Măgurean, Ansamblul “Apşencele” din Apşa de Jos (Ucraina) – pe lângă mulţi alţi colindători din Bixad, Certeze, Vama, Racşa, Tur şi Negreşti Oaş – s-au adunat la festival pentru a aduce în atenţie frumuseţea tradiţiilor şi obiceiurilor prin colindele străbunicilor de altă dată. Copiii care au colindat frumos au primit şi cadouri din partea Moşului. Manifestarea s-a încheiat cu o invitaţie la Pensiunea “Diana”, unde s-a dat o masă în cinstea tututor artiştilor (şi nu numai a lor).

Maria  Moiş