Țara Oașului -- Între tradiție si inovatie

Ioniţă G. Andron

n. 20 aprilie 1917, Racşa – m. 23 aprilie 1989, Negreşti Oaş

Fotografiile domniei sale au facut istorie................................

Fotografii vechi din Țara Oașului:

Tânără pereche din Moişeni  ( Moişeni - august 1937)

Târg de ţară la Negreşti  (Negreşti - iulie 1936)

Şir de pelerini la Rusalii, venind  pe Uliţa Lungă

Sfinţirea păştilor - Racşa - aprilie 1940

“Lăutul torturilor” (spălatul ţesăturilor) pe Valea Satului

Bătrână pe prispa casei - Moişeni - august 1939

Copii mâncând flori de salcâm - Racşa - primăvara lui 1942

Prohodul lui Petrea Certezanului   Racşa - aprilie 1938

Prohodul lui Petrea Certezanului  Racşa - aprilie 1938

Veronica Craciun Perse - in memoriam

Interpretul Nicolae Sabau

Cantecul popular a innobilat si-a creat regi si regine fara palate sau curti domnesti.

La vreme de bucurie si fericire, Veronica Craciun Perse s-a bucurat de fiecare clipa ce i-a fost daruita pentru a o trai. Atunci, a dat tuturor, din bucuria si fericirea ei - le-a daruit altora. Fiind foarte prietenoasa, si-a gasit extrem de repede, si aici, in Baia Mare, in Maramures, prieteni. Numarul prietenilor pe care i-a avut, este de ordinul sutelor de mii. E adevarat, pe unii si i-a facut datorita cantecului bihorean, adus ca zestre, intr-un sertaras de la inima.

Onisor Pop - interpret din Tara Lapusului

Cantecul popular este cartea de capatai a oricarui trecator prin aceste meleaguri incarcate de frumusete si istorie.

Veronica Craciun Perse - mereu a raspuns cu sinceritate si cu modestie, dar si cu mandrie, o mandrie, tipic satului, sau taranului autentic, pentru ca, Veronica, stia, ca mandria este un pacat. Ea nu a fost mandra, pentru a pacatui. A fost mandra, pentru ca asa i-au ursit in zi de nastere, Ursitoarele, cele trei".

Silvia TAMASAN - interpret din Salaj

Cantecul popular si cararile lui, mereu cercetate de omul pribeag, are mireasma florilor.

Pentru cantec, si prin cantec, Veronica Craciun Persse - s-a daruit, si ni s-a daruit noua, publicului.

Pentru cantec, si prin cantec, Veronica Craciun Perse - a reusit sa traiasca. A dus o viata plina de demnitate si in adevaratele ei virtuti. Nu s-a lasat prada viciilor, desi pe cararile vietii multe i-au iesit in cale.

Rafila Barbos - Tara Chioarului

Cantecul popular este cel care te duce si te aduce pe meleagul natal, pe ulita satului incarcata cu dor.

Veronica Craciun Perse - este un nume scris, si inscris, in cartea de aur a cantecului popular romanesc.

Veronica Craciun Perse - este un nume scris si inscris in cartea de aur a istoriei si folclorului, pentru felul cum l-a slujit.

Veronica Craciun Perse - inseamna cinste, modestie, respect, prietenie, dragoste, noblete, alinare.

Maria TRIPON - Tara Oasului

Cantecul popular nu cere niciodata fala, dar iti da acest sentiment, ca sa poti trecere prin labirintul vietii mereu cu fruntea sus.

Veronica, drag prieten, cu cinste te-am inconjurat si noi, in acest inceput de Faurar, geros, desi, tu, intotdeauna ne ocroteai cu caldura. Casa ta, a voastra - a ta si-a lui Vasile - n-a fost niciodata rece. Dar, oare, ce va fi de acum inainte? Ramai, Veronica, aici, acasa, pentru a ne da caldura din caldura sufletului tau, cum numai tu stiai sa faci. Du-te, Veronica, pana la cer, si roaga-L pe Judecator, sa te mai lase sa fii pamanteana, sa mai ramai cu familia, cu copiii, macar pana-i casatoresti.

Marioara POP - Tara Lapusului

Cantecul popular te duce in vatra satului fara prea multa greutate, el alegand calea cea mai scurta si bine-placuta.

Veronica Craciun Perse - a ramas verticala pentru ca in spatele ei erau copiii, sotul, familia si neamul, dar si cantecul.

In fata raului si-a vorbelor desarte si fara niciun rost, a ramas precum stanca in fata puternicului val, pentru ca avea copiii si cantecul, care-i erau viata, binecuvantare si dar trimis de catre Dumnezeu.

Sonia Codoreanu - actor, o voce superba

Cantecul popular este cartea de capatai a oricarui trecator prin aceste meleaguri incarcate de frumusete si istorie.

Veronica Craciun Perse - a fost demn exemplu de rabdare si suferinta nespusa, dar traita.

Plecata din sat, dupa casatorie, a dus dorul Tarii Bihorului, si al satului Petreasa, din care cu mandrie se trage. Iat-o, azi, reintoarsa, aici, unde s-a nascut, pentru ca aici, in acest sat, pe care la iubit pana la lacrimi, sa-i fie pus trupul in tarana.

Veronica Craciun Perse - nu putea sta departe de cei dragi.

Viorica Haiduc BOTE - Notig, Salaj

Veronica Craciun Perse - aici, in Baia Mare, si-a alinat toata durerea si amarul, dar si dorul de casa, prin cantec.

Cantecul i-a fost alinare la vreme de suferinta.

Cantecul i-a fost leac la vreme de boala si dor de tot ce inseamna drag.

Veronica Craciun Perse - apartine cantecului, de aceia l-a purtat mereu in camaruta inimii si la cinstit mereu, uneori chiar si cu lacrimi.

Vasile Pop - interpret din Tara Chioarului

Cantecul popular - stinge focul inimii si racoreste cararile dragostei.

Veronica Craciun Perse - a stiut sa traiasca alaturi de cantecul popular si sa fie mereu cu fruntea sus. Veronica Craciun Perse - a stiut sa razbeasca prin labirintul vietii fara a apleca privirea si fara a avea remuscari. Pareri de rau, au incercat-o, doar atunci cand, a venit, impreuna cu familia, parasindu-si satul, pentru un trai mai bun si mai tihnit, la Baia Mare, dar nu stia ce o asteapta, aici, in Maramures.

Vasile Boiciuc Rogneanu - interpret de muzica populara si ucraineana din Maramuresul istoric, de pe Valea Ronisoarei

Cantecul popular - este vindecare la vreme de boala trupeasca.

Se zice, ca dragostea le invinge pe toate. Veronica Craciun Perse - a fost mereu o invingatoare. A invins prin dragoste si prin cantec. Veronicai, acest cantec popular, i-a fost alinare!

Meritul Veronicai Craciun Perse, este si va ramane tiparit, si intiparit, in sufletul multor admiratori si iubitori de folclor si de cantec popular autentic.

Si-a trait tineretea cum a stiut dumneaiei mai bine, cu bucurii sau necazuri - a urcat si-a coborat, cand si cum a fost nevoita.

Malvina Madar IEDERAN - interpret Tara Codrului

Cantecul popular este cel care alina durerea sufletului si dorul de cei dragi, si de aproape, si de departe.

Veronica Craciun Perse - nu s-a plans, niciodata, de prea mult greu. N-a spus nimanui necazul si nici supararea ce-o avea in suflet!

Si-a dus crucea asa cum i-a fost scris - cu cele bune si cu cele rele, caci OM este si ea. La vreme de necaz si suparare a stiut sa planga si sa-si elibereze sufletul, fara ca sa o vada cineva. A vazut-o doar Dumnezeu, si-a ocrotit-o!

Andrei Barbos - Chioar

Prin cantec popular vei gasi alinare si intelegere daca sufletu-ti este prins de neodihna si neintelegere.

Acolo iti sunt amintirile, ba chiar si tineretea, acolo este neamul si semintia din care, cu cinste si respect, te tragi, acolo este scena, pe care ai urcat pentru prima data, pentru a-ti dovedi talentul si dragostea ce o porti cantecului popular, cerand ajutor si putere lui Dumnezeu.

Aici, sunt cantecele Veronicai Craciun Perse, dar si rugaciunea inaltata catre cer si Dumnezeu, pentru a fi, si ea, si toti cei dragi ei, ocrotiti si aparati.

Ghita Blidar - Codru

Prin cantec popular vei gasi alinare si intelegere daca sufletu-ti este prins de neodihna si neintelegere.

Te-ai intors, in Petreasa - satul pentru care, si pe care, l-ai plans, dar nu l-ai uitat niciodata. Dorinta ti-a fost indeplinita, dar la noi de ce nu te-ai gandit? De ce ne-ai lasat doar cu lacrima si cu dorul de tine?

Viorica Costenar - Tara Lapusului

In credinta populara s-a impamantenit o sintagma, cum ca: ,,Nu e bine sa traiesti degeaba pe fata pamantului!", adica, sa nu faci numai ,,umbra pamantului!". Nu sunt eu in masura sa judec sau sa condamn viata nimanui, fie-mi el prieten, ori dusman, dar, despre, TRECEREA doamnei VERONICA CRACIUN PERSE, prin aceasta lume, prin aceasta viata, permiteti-mi sa fac onorabila rostire, caci, nu a trecut degeaba prin lumea asta si nici n-a stat sa faca umbra pamantului.

Centru de Resurse Regionale pentru Căminele Culturale, lansat la Negreşti Oaş

Sala de festivităţi a Primăriei Negreşti Oaş a găzduit ieri lansarea Centrului de Resurse Regionale pentru Căminele Culturale-Regiunea Nord Vest, coordonatorul acestuia fiind profesorul Natalia Lazăr, director al Casei Orăşeneşti din Negreşti Oaş. Evenimentul a debutat de la ora 12.00 cu momente oficiale în cadrul căruia s-au ţinut discursuri, după care a urmat prezentarea proiectului şi un moment folcloric prezentat de Ansamblul Sânzienele şi interpreta Maria Tripon. După-masă, de la ora 16.00, cei prezenţi au luat parte la o şezătoare organizată acasă la Floarea Finta.

La eveniment au participat, în prezidiu, Luminiţa Crişan, reprezentant al Ministerului Culturii, reprezentantul Centrului de Asistenţă Rurală din Timişoara, Alina Berneker, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, primarul oraşului Negreşti Oaş, Nicolae Bura, directorul Direcţiei de Cultură Satu Mare, George Vulturescu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Satu Mare, Felician Pop şi, nu în ultimul rând, directorul Casei Orăşeneşti din Negreşti Oaş, Natalia Lazăr. În sală s-au aflat peste 100 de persoane, printre care oameni de cultură, directori de instituţii de învăţământ, consilieri locali din Consiliul Local Negreşti Oaş, liderul Uniunii Regionale “Dacia” din Transcarpathia, Ioan Botoş, directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Liviu Marta, şi directorul Şcolii de Arte Satu Mare, Mircea Deac. În cuvântul adresat participanţilor, primarul Negreştiului, Nicolae Bura, a apreciat activitatea culturală întreprinsă de Casa Orăşenească din Negreşti Oaş sub coordonarea Nataliei Lazăr mai ales din perspectiva de a muta evenimentele culturale în gospodăriile oamenilor, dat fiind faptul că în prezent oraşul Negreşti Oaş nu are o casă de cultură sau un cămin cultural. Totodată, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, a subliniat importanţa generării evenimentelor din evenimente, arătând că instituţia pe care o reprezintă a mai acordat credit pentru un nou proiect intitulat Luminatorii satelor, un proiect despre oamenii care dau sfaturi şi sunt suflul aşezărilor rurale, proiect de care se vor ocupa cei de la CJCPCT Satu Mare. În final, vicepreşedintele CJ Satu Mare, Adrian Ştef, s-a arătat deschis pentru a co-finanţa proiectul construirii unei Case de Cultură în oraşul Negreşti Oaş. Reprezentantul Ministerului Culturii, Luminiţa Crişan, a prezentat preocupările acesteia în cadrul unui proiect ce privea construirea unor cămine culturale şi a apreciat-o pe Natalia Lazăr ca fiind cea mai bună dintre coordonatorii de centre. “Ministerul Culturii a gestionat doar prima parte a proiectului, în speţă etapa de finalizare a unor clădiri deja construite, în program fiind 79 de astfel de clădiri din care trei în judeţul dumnevoastră. De partea a doua a proiectului, adică iniţierea unor proiecte noi pentru construcţia de case de cultură, aşa cum este şi cazul localităţii dumneavoastră, se ocupă acum Ministerul Dezvoltării. Centrul de Asistenţă Rurală a trimis peste 1.000 de chestionare din care au răspuns 120 şi au participat 116 persoane care au învăţat să scrie proiecte culturale. Cu subiectivism trebuie să afirm că din cei şapte care au rămas cea mai bună este Natalia Lazăr, coordonatorul Centrului de Nord Vest”, a spus reprezentantul Ministerului Culturii, Luminiţa Crişan. Mai apoi, după ce au luat cuvântul personalităţile aflate în prezidiu, reprezentantul Centrului de Asistenţă Rurală din Timişoara, Alina Berneker, a prezentat proiectul în cadrul căruia a fost format şi directorul Casei Orăşeneşti din Negreşti Oaş, Natalia Lazăr. La finalul momentului oficial cei prezenţi s-au putut bucura de momente folclorice cu Ansamblul Sânzienele, coordonat de interpreta de muzică populară Maria Tripon, urmată de o degustare de pălincă şi boace, respectiv cozonac. După-masă, de la ora 16.00, toţi cei prezenţi au fost invitaţi să vadă ce înseamnă o şezătoare oşenească, realizată acasă la negreşteanca Floare Fintea, acolo unde au participat cei de la Ansamblul Folcloric Oaşul instruiţi de Maria Tripon.
Lorena Georgi